Dincolo de zarea mării...
Ce se scaldă-n ochii tăi,
Iubeşti lacrima pierzării!
Nu şi glas de porumbei?
Ştii că totul se cunoaşte.....
Şi se vede-n orice zi!?
Un orăcăit de broaşte...
Nu înseamnă "a iubi!"
Dragostea nu e admisă....
Să o porţi! De nu-i a ta?....
Las-o!...nu-ţi mai face vise
Şi mai rău:"N-o mai chema!"
Printr-o amăgire falsă:
"Inima-ţi praf vrei s-o faci!"...
Viclenia nu-i o "ansă!"....
Să-ţi găseşti "iubiţi şi dragi!"
Nu se poate , s-ai cunună....
Dacă nu te-ai cununat!?!
Cum să ai o viaţă bună??????
"Când trăieşti doar în păcat!?!"
Inima de-o pui pe-o tavă?.....
Să ai tava de argint!
Să n-o dăruieşti în grabă...
Şi să nu uiţi de CUVÂNT!
Un blestem negru ca smoala
Te va bântui prin vreme!
Poţi să pui cărbuni cu oala....
Nu-ţi mai vine niciun "nene!"
Dincolo de orice poftă.....
Teama trebuie să fie!
Chiar de-ţi faci toţi perii motcă
Dragostea nu-ţi reînvie!
Nici de strigi prin "gaura-cheii!"
Nu se-ntoarce şi ştii bine.....
Oricât ţi-ai chema lacheii!?!
Se tot duce de la tine!
Nu se poate să se-ascundă....
Soarele rotund, cu palma!
Pofte-mizere-ţi inundă....
Inima! Totu-i de-a valma!?!
Greu e sufletul în tine!
Greu şi tare osândit.....
Doar de poftele-ţi meschine!
Tu nicicând, nu ai iubit!
Dincolo de-orice mirare...
Care astăzi te frământă!
Te vei pierde-n disperare
Ştii că ai inima ruptă!?!
autor DUMITRU IOAN CIOLAN
GRAIIINDYMYTRYYOSCIOLANESCU!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu