Am prelungit iubirea
Douăzeci şi trei de ani,
Cea mai lungă zi,
Cel mai mare dor,
Peste cea mai mare suferinţă
De când vine-nserarea
Sau zorii, peste ani!
Am prelungit spre infinit
Clipa-ntâlnirii noastre,
Păstrându-te bujor îmbobocit
Şi diamant lângă atâtea astre!
Te miri? De ce nu sânt îmbătrânit!?
Nu-i rostu' existenţei noastre!
Sâ ne topim cu clipa-n zbor!
Mai sânt un purtător de dor,
Mai sânt ca un vulcan nestins,
Iar focul viu ce te-a cuprins,
Nu-l porţi că sânt răzbunător,
Tu îmi eşti cel mai scump odor,
Steluţa mea, cum ţi-am promis!
Am prelungit iubirea....
Un sfert de secol, numai eu
Te-am vrut şi te-am iubit mereu
Şi ţi-am dat fericirea!
Încă te temi când te iubesc
În cea mai lungă zi
Cu cel mai mare dor,
Să nu te-ascunzi
Că te găsesc
Şi nu e timp spre-a mă opri
Să nu mă faci să te răpesc!?!
Te duc în spaţiul meu ceresc,
Frumoasa mea-bujor aprins
Să simţi cât pot să te iubesc
Nu te mai las , cum ţi-am promis,
Nu te mai las singură-n lume,
Oricum, te iau, făgăduiesc
Şi-apoi îmi spui dacă ţi-e bine!?!
Te-am vrut şi te-am iubit mereu
Şi ţi-am dat fericirea,
Un sfert de secol, numai eu!
Ce dulce e iubirea......
Miere de fragi,
Pe buze dragi
Rostesc ademenirea!
De data asta, nu în somn.....
Mă vei iubi pe mine,
Iubire-n suflet o să-ţi torn
Şi-n Altair, ştii bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu